Publicatie scolara editata de
elevi & cadre didactice Pagina web Scoala Gimnaziala "Matei Basarab"
Dascali si Discipoli
La Inceput de drumPublicat: 14 octombrie 2014; Prof. Inv. Primar Marinela CHIRIAC
Clinchetul cristalin al clopotelului cheama âboboceiiâ ĂŽn clasele amenajate cu multĂŁ dĂŁruire de cĂŁtre cadrele didactice Âşi pĂŁrinĂži. CâtĂŁ fericire pe chipurile lor! Ăntâlnesc o lume minunatĂŁ, lumea manualelor Âşcolare. Curiozitatea ĂŽi determinĂŁ sĂŁ le rĂŁsfoiascĂŁ imediat. ĂntrebĂŁrile lor inoocente impresioneazĂŁ orice pĂŁrinte Âşi orice cadru didactic. Se vede pe feĂžele lor cĂŁ doresc sĂŁ pĂŁÂşeascĂŁ cu plĂŁcere pe o altĂŁ treaptĂŁ a cunoaÂşterii. ĂnvãÞãtoarea, ca orice dascĂŁl cu dragoste faÞã de copil este emoĂžionatĂŁ ca de fiecare datĂŁ, la ĂŽnceput de drum. Este ĂŽnsĂŁ optimistĂŁ, priveÂşte cu drag ĂŽn ochii copiilor Âşi ĂŽÂşi propune sĂŁ porneascĂŁ pe acest drum cu gândul cĂŁ nu conteazĂŁ de unde vine fiecare copil ci conteazĂŁ ĂŽncotro vrea sĂŁ se ĂŽndrepte. Astfel a avut loc prima ĂŽntâlnire ĂŽntre dascĂŁl, discipli Âşi familiile acestora. Nu mai ĂŽmpreunĂŁ vom reuÂşi!
Consilierea psihologicĂŁPublicat: 14 octombrie 2014; Psihopedagog Magda Proca
Ăn cadrul Čcolii noastre funcĂžioneazĂŁ cabinetul de asistenÞã psihopedagogicĂŁ, activitatea fiind desfaÂşuratĂŁ sub ĂŽndrumarea profesorului psihopedagog Magda Proca.
AsistenÞa psihopedagogicã are, ca si echivalent semantic, consilierea psihologicã si educationalã fiind complementarã activitaÞilor desfasurate În cadrul orelor de dirigenÞie ºi presupune colaborarea profesorului-psiholog cu profesorul diriginte. Consilierea vizeazã,În mod specific, o relaÞie interumanã de ajutor stabilitã intre o persoanã specializatã, psihologul, si persoana care solicitã asistenÞã de specialitate, persoana consiliatã, relaÞie ce se caracterizeazã prin participare si colaborare, respect si Încredere reciprocã si, nu În ultimul rând, confidenÞialitate.
Consilierea se adreseaza persoanelor normale scopul urmarit fiind, facilitarea modalitaÞilor prin care se face faÞã situaÞiilor problematice sau stresorilor din existenta cotidianã. PotenÞialele dificultaÞi cu care se pot confrunta elevii sunt de natura emoÞionalã (anxietate, depresie, emotivitate), comportamentale (agresivitate) sau legate de activitatea de ÎnvaÞare. Ele nu trebuie sa fie În mod obligatoriu raportate la termenii de tulburare si deficienÞã. DificultaÞile sunt vãzute prin prisma nevoii de autocunoaºtere, de dezvoltare personalã si de adaptare. Fiecare este/devine capabil sã-ºi asume propria dezvoltare personalã care presupune: cunoaºtere de sine, capacitate de decizie responsabilã, stabilirea unor relaÞii armonioase cu cei din jur, controlul stresului etc. Finalitatea este sã te simÞi bine cu tine ÎnsuÞi, cu ceilalÞi si cu lumea În care traieºti. In scopul autocunoaºterii psihologul realizeazã evaluãri psihologice ale elevilor utilizând ca si instrumente chestionare, teste sau alte tipuri de probe specifice (chestionare de personalitate, chestionare de interese, teste de inteligenÞã, teste de aptitudini etc.). Se doreºte ca elevii sã conºtientizeze propriile capacitaÞi ºi limite, altfel spus calitaÞile si defectele, sa le accepte si sã manifeste o atitudine pozitivã faÞã de ei Înºiºi.
Alaturi de oferirea unui suport emoÞional si apreciativ un alt aspect implicat de activitatea profesorului psiholog este orientarea si consilierea vocaÞionalã. Scopul este Îndrumarea elevilor catre noi niveluri de scolarizare (si implicit catre viitoarea profesiune, carierã) care sa fie În acord cu interesele, posibilitaÞile si predispoziÞiile lor dar si cu cerinÞele specifice perioadei in care trãim. Este o Încercare de a da raspuns mai multor Întrebari: Ce pot? Ce vreau? Ce se cere? si de a le plasa Într-o zonã de echilibru. In sfera de interes a cabinetului de asistenÞã psihopedagogicã intra si activitatea de cercetare. Este vorba de investigaÞii ce vizeazã aspecte ale vieÞii ºcolare particularizate la nivelul ºcolii. Un exemplu posibil ar fi realizarea sondajelor de opinie care presupun evaluarea atitudinilor manifestate de elevi faÞã de diverse aspecte cu caracter general sau concret cum ar fi: delicvenÞa si infracÞionalitatea, abandonul ºcolar, ore de dirigenÞie, activitaÞi extraºcolare etc.
Profesorul modelPublicat: 14 octombrie 2014; Prof. Dr. Elena OdĂŁ
Ăn "Trilogia ÂŞcolii", Simion MehedinĂži ierarhizeazĂŁ profesorii ĂŽn trei trepte: belferul, profesorul Âşi educatorul. Primul este numit "vĂŁtaf peste copii", al doilea "slujbaÂş al Âşcolii", al treilea, "educatorul", este pedagogul ideal, pĂŁrintele tineretului care armonizeazĂŁ ĂŽn fiinĂža sa ĂŽnsuÂşirile esenĂžiale sub trei aspecte: intelectual, moral Âşi fizic.
Educatorul este, de fapt, personalitatea care se inspirã fãrã Întrerupere din personalitatea celui mai mare Educator al omenirii, Iisus Hristos, despre care Simion MehedinÞi mãrturiseºte: "Aºadar nu poate fi vorba nici de exagerare, nici de ipocrizie, când afirmãm cã Iisus a fost cel dintâi ºi cel mai mare educator al omenirii ºi adevãratul Mântuitor al copiilor".
Simion MehedinÞi enumera În scrierile sale câteva dintre Însuºirile educatorului: iubire de pãrinte, darul de a pãtrunde În sufletul ÎnvãÞãceilor, ºtiinÞa de a se face plãcut, optimismul, tãria de caracter. EvidenÞiind virtuÞile cu tact pedagogic ºi mare optimism, Simion MehedinÞi considera cã exemplele pozitive pot avea un rol Întãritor ºi pot fi sursa de nãdejde ºi inspiraÞie pentru noi, creºtinii, explicaÞie de bun-simÞ ºi preÞuire pe care savantul a avut-o faÞã de poporul pentru slujirea cãruia a consacrat cu generozitate toatã energia vieÞii sale Îndelungate. Antrenarea personalului ºcolii ºi a elevilor, În implicarea cât mai eficientã la realizarea sarcinilor conturate prin obiectivele ºcolii, pe baza motivãrii, ce constã În realizarea unei corelãri Între satisfacerea necesitãÞilor ºi intereselor, precum ºi În Îndeplinirea sarcinilor atribuite, constituie preocuparea permanentã a conducerii ºcolii noastre.
Cercul pedagogic al profesorilor de matematicĂŁNoiembrie, 2014
ÂŞcoala GimnazialĂŁ "Matei Basarab" a fos gazda Cercului pedagogic de matematicĂŁ. Au participat profesorii de matematicĂŁ din Âşcolile gimnaziale ce fac parte din Cercul nr. 1 - zona nord, coordonat de Prof. Angela Ion de la ÂŞcoala GimnazialĂŁ "Nicolae BĂŁlcescu" din PiteÂşti.
Ăn deschiderea activitĂŁĂžilor prilejuite de acest eveniment a fost susĂžinutĂŁ lecĂžia demonstrativĂŁ, Poliedrele, la clasa a VIII-a C, de Prof. Iliescu Cantemir Âşi o prezentare PowerPoint - Primi paÂşi ĂŽn geometrie - pregĂŁtitĂŁ Âşi susĂžinutĂŁ de Prof. Violeta DascĂŁlu, Prof. Costea CĂŁtĂŁlina Âşi Prof. Info. Nicolae Valentina, cadre didactice ale Âşcolii noastre.
Deasemenea, Domnul Prof. Stelian Ionescu, invitat special, a susĂžinut referatul Matematica Âşi Âşahul. Catedra de matematicĂŁ a Âşcolii noastre este reprezentatĂŁ de: Prof. DascĂŁlu Violeta, Prof. Costea CĂŁtĂŁlina, Prof. Iliescu Cantemir, Prof. Gagiu Daniel.
"SĂŁ vorbim despre bani Âşi bĂŁnci" - Proiect educaĂžional Noiembrie, 2014
Proiectul Sã vorbim despre bani ºi bãnci, iniÞiat de BNR În anul 2011, este dedicat educaÞiei financiare la nivelul ÎnvãÞãmântului preuniversitar.
Prin acest proiect se urmĂŁreÂşte ĂŽnsuÂşirea de cĂŁtre elevi a unor noĂžiuni economice de bazĂŁ Âşi a unui vocabular financiar-bancar prin folosirea unor metode formale Âşi non-formale de educaĂžie.
Principalele tematici educaÞionale promovate se referã la: economisire, credit, dobânda; istoria monedei naÞionale; principalele atribuÞii, rolul ºi funcÞiile bãncii centrale; criteriile ºi stadiul procesului de convergenÞã a României cãtre zona euro.
ActivitĂŁĂžile derulate pe parcursul anului 2014 au fost realizate ĂŽn parteneriat cu Ministerul EducaĂžiei NaĂžionale, Inspectoratul ÂŞcolar al Municipiului BucureÂşti Âşi inspectoratele Âşcolare judeĂžene din ĂžarĂŁ.
La nivel naĂžional programul a cuprins:
- Vizitarea sediilor agenĂžiilor BNR (ĂŽn cazul sucursalelor BNR s-au putut vizita Âşi Centrele de procesare a banilor)
- Participarea la prezentãri pe teme din istoria monedei naÞionale/ istoria banilor/ istoria BNR, cu accent pe prezentarea specificului local ºi a elementelor de siguranÞã ale Însemnelor monetare
- Proiectarea filmelor educaÞionale ale BNR "Istoria banilor", "Elementele de siguranÞã ale bancnotelor", "ViaÞa bancnotelor" ºi "Turul virtual al palatului vechi BNR"
EGALITATE PRIN RECUNOAÂŞTEREA ÂŞI ACCEPTAREA DIFERENĂELORPublicat: 14 octombrie 2014; Mirela STOICA, Prof. Carmen CHIRIĂĂ, Doina BURĂILĂ, profesor ÂŞcoala "Remus Opreanu" - ConstanĂža
"Trecutul este o parte din noi ĂŽnÂşine, cea mai importantĂŁ poate. Valul care ne poartĂŁ, seva care ne dĂŁ viaÞã, ne vin din trecut. Ce-ar fi oare un copac fĂŁrĂŁ rĂŁdĂŁcinĂŁ? Ce-ar fi fluviul fĂŁrĂŁ izvor? Ce-ar fi un popor fĂŁrĂŁ trecutul sĂŁu?" ALPES ET PYRĂNĂES, BORDEAUX
"A face" un proiect Âşi "a-l duce la ĂŽndeplinire" sunt douĂŁ lucruri deosebite Âşi dovada o avem ĂŽn faptul cĂŁ e uÂşor sĂŁ fĂŁureÂşti un vis, dar e mai greu sĂŁ-l realizezi. ĂnvãÞând de la ĂŽnaintaÂşi cĂŁ marile evenimente nu sunt opera unui singur om, ci a mai unui popor curajos Âşi optând pentru o educaĂžie socialĂŁ bine fĂŁcutĂŁ, am rĂŁspuns provocĂŁrii adresate de partenerii noÂştri: elevi Âşi pĂŁrinĂžii elevilor, cadrele didactice de la ÂŞcoala GimnazialĂŁ "Matei Basarab" din PiteÂşti, IÂŞJ. ArgeÂş Âşi pĂŁÂşind laolaltĂŁ am reuÂşit sĂŁ desfĂŁÂşurĂŁm activitĂŁĂži care au avut suport: interacĂžiune, schimb, comunicare, cooperare, penetrarea barierelor culturale, ĂŽncredere, respect reciproc, toleranÞã. ExpoziĂžia, concursul Âşi simpozionul desfĂŁÂşurat la nivel naĂžional, gĂŁzduite de Âşcoala partenerĂŁ au constituit un real exemplu de cooperare ĂŽntre elevi de vârste Âşi etnii diferite. ConÂştienĂži cĂŁ omul devine propria sa tradiĂžie, cu responsabilitate Âşi dĂŁruire, cadre didactice din toate zonele Þãrii ne-au prezentat lucrĂŁri bine documentate Âşi aspecte din activitatea desfĂŁÂşuratĂŁ ĂŽn ÂşcoalĂŁ. Elevii ne-au ĂŽncântat cu cântul, cuvântul, portul, obiceiurile Âşi tradiĂžiile specifice zonei Âşi etniei cĂŁreia ĂŽi aparĂžin."
- Sã nu uitãm nicând cã ÎngãduinÞa reciprocã pe care fiecare om o datoreazã tuturor ºi toÞi o datoreazã fiecãruia reprezintã cu adevãrat viaÞa socialã!
- FiĂži ai timpului nostru Âşi ĂŽncercaĂži sĂŁ fiĂži la ĂŽnĂŁlĂžimea mĂŁreĂžiei poporului!
- Din tradiĂžie se naÂşte stabilitatea, din unitate se naÂşte puterea! Tot ĂŽn spiritul tradiĂžiei, vĂŁ rugĂŁm sĂŁ primiĂži mulĂžumirile noastre pentru ospitalitatea de care aĂži dat dovadĂŁ.
"Prietenia, mĂŁsurĂŁ a inimii omului"Octombrie, 2014
Ăn perioada 10 decembrie 2014-28 mai 2015 se va desfĂŁÂşura PROIECTUL EDUCAĂIONAL DE PARTENERIAT - "PRIETENIA, MĂSURĂ A INIMII OMULUI".
Ăn cadrul acestui proiect participanĂžii vor desfĂŁÂşura acĂžiuni ce vor pune ĂŽn valoare prietenia Âşi ajutorarea, comunicarea Âşi comuniunea cu persoanele aflate ĂŽn impas Âşi dificultate sau instituĂžionalizate.
Ăn urma activitĂŁĂžilor de creaĂžie ale elevilor Âşi a manifestĂŁrilor artistice ĂŽntreprinse se va evidenĂžia sentimentul de solidaritate ĂŽntre oameni concretizat prin strângere de fonduri pentru semenii noÂştrii aflaĂži ĂŽn nevoi Âşi lipsiĂži de ajutor.
Grupul de colindĂŁtorii "TradiĂžii" al ÂŞcolii Gimnaziale "Matei Basarab" din PiteÂşti, condus de doamna Prof. Ănv. Primar Ileana Silveanu Âşi Prof. Ănv. Primar Ana BoÂşoagĂŁ, vor interpreta colinde.
"Copiii abandonaÞi sau orfani, mame tinere În situaÞii limitã, cei sãraci sau fãrã casã, indiferent de vârstã, formeazã Împreunã cu noi familia de care au nevoie ca sã ajungã sau sã revinã pe drumul lor.
Rolul nostru este sĂŁ le oferim sprijin, o casĂŁ Âşi mai ales sentimentul de familie pentru cĂŁ aceasta e cel mai important loc." - ne-a spus doamna Prof. Ănv. Primar Ileana Silveanu, coordonatoarea proiectului.
1 Decembrie - Ziua NaÞionalã a României Consilier educativ: prof. Înv. primar Ileana Silveanu, octombrie, 2014
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintã evenimentul principal al istoriei României ºi, totodatã, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniÞelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România.
Ziua de 1 Decembrie a devenit dupã evenimentele din decembrie 1989 Ziua NaÞionalã a României.
Sâmbãtã, 29 Noiembrie 2014, elevii ºcolii noastre serbeazã acest eveniment prin activitãÞi specifice.
La Începutul programului În fiecare salã de clasã copiii vor intona Imnul de Stat al României.
Ăn funcĂžie de orarul zilei, se vor organiza mici programe de cântece Âşi poezii patriotice.
La nivelul ciclului primar se vor organiza activitĂŁĂži de confec?ionare de mini-steaguri tricolore care vor fi expuse ĂŽn holul Âşcolii.
Elevii de la clasele I ºi-au propus activitãÞi de confecÞionare a costumului popular românesc din hârtie decoratã cu motive naÞionale populare. Cu lucrãrile realizate vor organiza o expoziÞie În cadrul ºcolii.
LA MULĂI ANI, ROMĂNIA!
Extinderea Âşi reabilitarea ÂŞcolii Gimnaziale "Matei Basarab" 3 Octombrie, 2014
Ăn prezent, spaĂžiul util al Âşcolii este ocupat ĂŽn proporĂžie de 100%, copiii ĂŽnvãÞând ĂŽn toate sĂŁlile de clasĂŁ, ĂŽn douĂŁ schimburi, mai mult decât atât, fiind nevoiĂži sĂŁ desfiinÞãm toate spaĂžiile de sub sala de sport, spaĂžii cu destinaĂžia ateliere Âşcolare, sĂŁ desfiinÞãm toate cabinetele de specialitate Âşi sĂŁ le transformĂŁm ĂŽn sĂŁli de clasĂŁ pentru a asigura spaĂžiul necesar orelor de curs, fĂŁrĂŁ a avea ĂŽnsĂŁ, ĂŽn toate sĂŁlile de clasĂŁ confortul Âşi standardele minime.
Pentru asigurarea unui ĂŽnvãÞãmânt de calitate este imperios necesar ca fiecare spaĂžiu al Âşcolii sĂŁ fie folosit conform proiectĂŁrii iniĂžiale â ateliere practice, laboratoare, salĂŁ de gimnasticĂŁ, valorificarea superioarĂŁ a bazei materiale, modernizarea acesteia pentru a creÂşte motivaĂžia intrinsecĂŁ a ĂŽnvãÞãrii Âşi parcurgerea fĂŁrĂŁ stres a programului Âşcolar, efectuarea orelor de curs ĂŽn sĂŁli adecvate Âşi nu improvizate.
Prin aceastĂŁ extindere, dorim sĂŁ realizĂŁm Âşi condiĂžiile aplicĂŁrii noi Legii a ĂnvãÞãmântului ce stipuleazĂŁ ĂŽnvãÞãmântul obligatoriu de 10 ani, care ĂŽncepe de la âClasa zeroâ Âşi se terminĂŁ la clasa a IX-a, ĂŽn cadrul Âşcolii generale. Ăn condiĂžiile actuale de spaĂžiu este exclusĂŁ punerea ĂŽn aplicare a acestui act normativ. ..:..website :..
VisândPublicat: 14 octombrie 2014; Alexandra Condurachi, clasa a VII-a B; Prof. Adela Nedelea
FĂŁcându-i-se milĂŁ de noi, clopoĂželul a sunat aducând speranĂža Âşi zâmbetele pe chipurile noastre, cruÞându-ne de ultimele minute din ora de fizicĂŁ. ToĂži alergau cu o bucurie nestĂŁpânitĂŁ pe coridor, uitând faptul cĂŁ se erau ĂŽntr-o instituĂžie. Am ieÂşit ĂŽn curtea Âşcolii, care se aflĂŁ lângĂŁ o pĂŁdure bĂŁtrânĂŁ. Vântul adia stingher printre ramurile ĂŽmpletite, fĂŁcând ĂŽntregul codru sĂŁ se lase purtat ĂŽntr-o nesfârÂşitĂŁ legĂŁnare somnoroasĂŁ. Cerul rĂŁzbunĂŁtor ĂŽÂşi revarsĂŁ furia prin freamĂŁtul agitat al munĂžilor vestitori de ploaie ce pluteau deasupra mea. PĂŁdurea mĂŁ chema ĂŽnÂşelĂŁtoare sĂŁ-i calc pragul. PĂŁtrunzând cu sfialĂŁ ĂŽn codru, copacii se aplecau la fiecare pas pe care-l fĂŁceam, presĂŁrând asupra mea o ploaie de prichindei smaraldii. Cu siguranÞã n-ar fi trebuit sĂŁ intru acoloâŚ
Un adevãrat câmp de bãtãlie mi s-a ÎnfãÞiºat Înaintea ochilor ÎncremeniÞi de spaimã; norii ameninÞãtori, cu frunÞi ÎndrãzneÞe, alãturi de vântul ca un balaur care a dat, printr-o ultimã ºuierãturã groaznicã, startul rãzboiului, s-au nãpustit asupra pãdurii nevinovate. SperiaÞi ºi neputincioºi, copacii sub ale cãror coroane mã adãposteam, tremurau descurajaÞi, implorând mila cereascã. O sãgeatã mortalã, coborâtã din strãfundul bolÞii cereºti, strãpunge ºi ultima fãrâmã de calm, sfidând cu o rãutate agilã negura tãcerii, rãspândind În juru-i lumina unei victorii aprige.
Când cerul dorea sĂŁ "rosteascĂŁ" ultimul cuvânt, soarele, alĂŁturi de micii lui spiriduÂşi de luminĂŁ, au sĂŁrit ĂŽn sprijinul codrului. Ănainte de a ĂŽncepe rĂŁzboiul celest, mândra stea a strĂŁlucirii mi-a zâmbit ĂŽntr-un mod ciudat, zicându-mi:
"- ScoateÞi o foie de hârtie ºi scrieÞi: - Test -!"
Dintr-odatĂŁ, lumea imaginaĂžiei Âşi a libertĂŁĂžii a fost spulberatĂŁ ĂŽntorcându-mĂŁ din nou ĂŽn banca din clasĂŁ Âşi trebuind sĂŁ accept crudul vis al vieĂžii, realitateaâŚ
Un nou ĂŽnceput - Clasa pregĂŁtitoare 15 septembrie, 2014, Prof.Ănv.Primar Marilena Chiriac
Dragi pĂŁrinĂži,
A venit din nou toamna, numãrãm bobocii ºi lucrul care mã bucurã cel mai mult este urmãtorul: copiii dumneavoastrã vor ÎnÞelege ce Însemnã cuvântul "COLEG", astfel, fãcându-Þi noi prieteni apropiaÞi ºi, cu o mare poftã de muncã, pot pãºi cu Încredere Într-un univers al cunoaºterii, nou pentru ei.
SunteĂži aici pentru prima data Âşi aici veĂži descoperi, alĂŁturi de cei mici, noi lucruri captivante, veĂži lega noi prietenii ĂŽntre adulĂžii care au aceelaÂşi ideal Âşi veĂži trĂŁi experienĂže pozitive ĂŽn urmĂŁtorii cinci ani. DupĂŁ cum ÂştiĂži, progresele pe care le vor face copiii dumneavoastrĂŁ pe parcursul fiecĂŁrui an Âşcolar nu sunt meritul unei singure persoane, sunt rodul muncii ĂŽn echipĂŁ ĂŽn care dumneavoastrĂŁ, pĂŁrinĂžii, ocupaĂži un loc important.
Sunt sigurĂŁ cĂŁ ne vom sprijini unii pe alĂžii Âşi ne vom folosi creativ toate resursele, iar ĂŽn ceasul mĂŁsurĂŁrii rezultatelor vom putea spune cu mândrie justificatĂŁ: "AM REUÂŞIT DOAR ĂMPREUNĂ!"
ªtiu cã locul pãrinÞilor e de neÎnlocuit. Eu doar doresc sã-l substitui În orele petrecute Împreunã cu copiii dumneavoastrã, sã le asigur siguranÞa ºi dragostea de care au atâta nevoie. Cu toÞii suntem pãrinÞi ºi ºtim cã despãrÞirea de copil dimineaÞa e dificilã. Dar zâmbetul de pe chipul copilului ºi pupicul dãruit cu atâta cãldurã vã Întãreºte ºi vã demonstreazã cã Îngeraºul a crescut ºi e gata sã descopere lucruri noi.
VĂŁ urez mult succes!
PS.
Noi am pĂŁÂşit ĂŽn Clasa pregĂŁtitoare A
la ÂŞcoala GimnazialĂŁ "Matei Basarab" din PiteÂşti ...
MânuÞele pricepute ale copiilor de la After-school Octombrie, 2014
Deoarece programul After-school de la ªcoala Gimnazialã "Matei Basarab" reprezintã un element complementar al programului ºcolar, rolul acestuia este de a consolida cunoºtinÞele dobândite În timpul orelor de curs, prin intermediul activitãÞilor ce au scopuri atât educative cât ºi creative.
Este un fapt cunoscut acela cã elevii sunt atraºi de activitãÞile cu caracter artistic, acelea care le pun la Încercare creativitatea ºi Îndemânarea.
La fel de evident este ºi faptul cã acestea sunt un bun prilej de recreere ºi amuzament, de interacÞiune ºi socializare pentru copii, activitãÞile desfãºurându-se de fiecare datã pe echipe.
Cum rãmâne cu componenta educativã?
Ăntrucât timpul limitat al programului Âşcolar obiÂşnuit nu permite ĂŽn totdeauna epuizarea sferei activitĂŁĂžilor practice, rĂŁmâne cadrul larg al timpului liber.
Principalul obiectiv al activitãÞilor practice din cadrul programului after-school este acela de a antrena elevii În activitãÞicât maidiversificate ºi bogate În conÞinut, de a le cultiva acestora interesul ºi gustul pentru latura artisticã, valorificându-le astfel talentele native ºi aptitudinile personale.
Deci, iatĂŁ cum o activitate desfĂŁÂşuratĂŁ ĂŽn joacĂŁ, aparent realizatĂŁ pentru amuzamentul copiilor, poate fi trecutĂŁ foarte uÂşor la rangul de artĂŁ.
ªi pentru a fi ºi mai convingãtoare, ne-am propus sã trecem de la general la concret, povestindu-vã cum o activitate precum Þesutul, În mânuÞele pricepute ale copiilor, se poate transforma dintr-o simplã joacã Într-o adevãratã operã de artã!
Dar aceste lucruri le veĂži afla ĂŽntr-un articol viitor din urmĂŁtorul numĂŁr al ziarului.
prof.ĂŽnv.primar Andreea Predescu
prof.ĂŽnv.primar Ana BoÂşoagĂŁ
Bine aĂži venit la ÂşcoalĂŁ! 15 Septembrie, 2014
VĂŁ aÂşteptĂŁm la ÂşcoalĂŁ Âşi vĂŁ urĂŁm succes!
15 septembrie! Spunem "adio" vacanÞei de varã ºi deschidem uºa unui nou an ºcolar. Pentru unii, prima zi de ºcoalã, pentru alÞii, o minunatã reÎntâlnire cu cei care au devenit cei mai buni prieteni. Va fi mult de muncã, orele vor fi extrem de lungi, pauzele mult prea mici ºi, parcã, rare, dar pentru toÞi, prima zi de ºcoalã este de neuitat. ªcoala este o cladire imensã, cu multe "Încãperi" diferite.
De cum intri În ºcoalã, Întâlneºti o doamnã foarte drãguÞã, ce te face sã uiÞi de cât de grea a fost tema la matematicã ºi ÎÞi spune aºa de amuzant povestea lui Nicã, la furat de cireºe sau ÎÞi aminteºte de Fãt-Frumos... Este biblioteca ce numãrã câteva mii de cãrÞi.
Tot la parter, magia "virtualului" se simte din plin. Laboratorul de informaticĂŁ are "clienĂži" la fieacre orĂŁ, pentru cĂŁ suntem ĂŽn era informaĂžiei rapide, a cunoaÂşterii instantanee.
Ne plac experimentele. Vrem sã ?tim multe despre structura molecularã a atomului de C (carbon). Pânã ºi banala "sare de masã" are o formulã ce pare la prima vedere un cod. Vorbim de laboratorul de chimie.
Ăn fiecare zi aflĂŁm ceva nou despre noi, despre corpul nostru, mediul ĂŽnconjurĂŁtor, naturĂŁ, frunze, aer, apĂŁ, animale etc. Iar ĂŽn laboratorul de biologie primim multe rĂŁspunsuri.
2x+7=3. AflaĂži valorile lui "x" din aceastĂŁ ecuaĂžie. SĂŁ vĂŁ mai explicĂŁm despre ce orĂŁ este vorba?... Mate!?!
Romane, poezii. Exerci?ii de gramaticã: analize, conjugãri, verbe ?i toate acestea În cea mai frumoasã ?i mai melodioasã limbã: limba românã.
I am, You are, He is ... o nouã orã, o limbã strãinã, dar ÎnvãÞãm cu plãcere. Vrem sã vorbim cu voi, sã ne ÎnÞelegem, sã ne povestim, sã ne cunoaºtem mai bine. ªtim toate cântecele de la MTV. Suntem serioºi ºi fascinaÞi În acelaºi timp.
Ca sĂŁ ĂŽnĂželegem prezentul, trebuie sĂŁ cunoa?tem trecutul, iar ora de istorie ajutĂŁ din plin.
V=d/t. Pentru a afla cu ce vitezĂŁ (V) trebuie sĂŁ ne deplasĂŁm, sĂŁ ajungem ĂŽn timp (t) util la inimile voastre, haide?i sĂŁ scurtĂŁm distan?a (d). Desigur prin "forĂža" (F) a orei de fizicĂŁ.
A doua limbã strãinã. Franceza. Pare uºor: multe cuvinte sunt Împrumutate din aceastã limbã, iar gramatica este aproximativ identicã. Mai rãmâne sã ne adunãm ºi sã ÎnvãÞãm. C'est difficile pourtant!
Din jurnalul unei eleve de 9 ani Publicat: 14 octombrie 2014
SâmbĂŁtĂŁ, 25 septembrie. M-am trezit la ora 10. M-am spĂŁlat, am mâncat Âşi m-am pregĂŁtit sĂŁ plec cu mami la piaÞã. De vineri ne fĂŁcuserĂŁm planuri sĂŁ mergem la bunici, sĂŁ facem zacuscĂŁ. Am mers ĂŽn piaÞã sĂŁ cumpĂŁrĂŁm ingredientele. Am luat vinete, ardei gras, ceapĂŁ, roÂşii. Mi-a plĂŁcut foarte mult ĂŽn piaÞã! Tarabele sunt pline cu legume de sezon: castraveĂži, gogoÂşari, ardei gras, ardei Kapia, ĂželinĂŁ, varzĂŁ, vinete, conopidĂŁ, dar Âşi de fructe: struguri, prune, pere, mere etc. ĂnseamnĂŁ cĂŁ a fost o toamnĂŁ bogatĂŁ. Cu mama ĂŽn maÂşinĂŁ, mĂŁ ĂŽndrept cĂŁtre casa bunicilor aflatĂŁ la 20 km de PiteÂşti, cĂŁtre BrĂŁdet. Drumul mi s-a pĂŁrut mai scurt pentru cĂŁ mama mi-a povestit ĂŽntâmplĂŁri amuzante din anii ei de studenĂžie. La bunici, primul care m-a ĂŽntâmpinat a fost câinele meu, Marley, care s-a bucurat foarte mult sĂŁ mĂŁ vadĂŁ. Era aÂşa de fericit cĂŁ nu Âştia cum sĂŁ se mai bucure. M-am jucat cu el Âşi cu veriÂşorul meu, Sebastian. Apoi bunicul ne-a rugat sĂŁ-l ajutĂŁm sĂŁ culeagĂŁ merele, o bucurie pentru mine deoarece trebuia sĂŁ urc ĂŽn copac. Ăn timp ce aÂşezam merele ĂŽn coÂşuri, câinele meu, Marley, m-a ajutat Âşi el ĂŽn felul lui gudurându-se pe lângĂŁ mine, iar eu l-am rĂŁsplĂŁtit cu o porĂžie de joacĂŁ. Jocul lui preferat este sĂŁ ĂŽi arunci bĂŁĂžul, iar el sĂŁ Ăži-l aducĂŁ. La aducerea bĂŁĂžului, eu ĂŽi ofeream drept rĂŁsplatĂŁ câte un biscuit. Mai târziu, bunica a ĂŽncercat sĂŁ mĂŁ ĂŽnveĂže sĂŁ ĂŽmpachetez sarmale. Mi-a plĂŁcut foarte mult, dar tot nu am reuÂşit sĂŁ ĂŽnvĂŁĂž Âşi am fost tare supĂŁratĂŁ. Bunica mi-a spus ĂŽnsĂŁ cĂŁ am tot timpul sĂŁ ĂŽnvĂŁĂž. Seara am venit acasĂŁ foarte obositĂŁ acasĂŁ. DupĂŁ un duÂş bun, eram deja ĂŽn lumea viselor.
Victoria Tudor, Clasa a III-a B